Timis

In Judetul Timis exista mai multe rezervatii si monumente ale naturii,manastiri si pesteri cum ar fi:

Mlastinile de la Satchinez(la cca 25 km nord-vest de Timisoara), interesanta si pitoreasca rezervatie ornitologica, denumita si Delta Banatului (mlastinile largi, cu stufuri dese si balti intinse dau aspectul unei mici delte). Vizitatorii pot admira coloniile de pasari care se cuibaresc in zona, multe dintre ele fiind specii rare, aflate pe cale de disparitie (starcul rosu, starcul galben, egreta mica);

• Parcul Dendrologic-Bazos (la aproximativ 15 km sud-est de Timisoara, la 8 km sud de Remetea Mare), rezervatie forestiera, de mare importanta stiintifica. Beneficiind de un climat submediteranean, aici cresc arbori proveniti din cinci continente;
• Locul fosilier Radamanesti-rezervatie paleontologica, la 10 km nord de Lugoj.
• Saraturile de la Dinias-rezervatie floristica, la 25 km sud-vest de Timisoara.
• Pestera albastra-langa Pietroasa, la 12 km de Faget.
• Pestera Stanca lui Florian aflata langa Tomesti, la 17 km de Faget.
• Pestera de la Romanesti situata la 13 km de Faget.
Totul începe în anul 1984 când Asociaţia Speologica Speotimis, organizează în Sala Concertelor din această peşteră o serie de concerte la care au participat nume sonore ca: Filarmonica Banatul, Ştefan Ruha, Kathleen Evans, Alexandra Guţu, Gabriel Croitoru, Corala „Sabin Dragoi”, grupurile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “Nightlosers”, “Cargo”, “Celelalte Cuvinte”, “Implant Pentru Refuz” şi nu în ultimul rând “Zdob şi zdub” care au adus în Peştera Româneşti un număr record de 2.000 de spectatori. Peştera Româneşti face parte din categoria peşterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principală este orientată spre N-NV, este lată de 9,5 m şi înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză până la circa 70m. Pe această porţiune pereţii sunt înverziţi de alge. În Sala Liliecilor săpată în brecie tectonică (foarte puţine cazuri în peşterile din ţară) se găseşte o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior şi cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior este accesibil doar speologilor cu echipament şi cunostiinte de TSA. Sălile principale s-au format la intersecţia mai multor falii. Săpăturile arheologice efectuate de-a lugul timpului au scos la iveală oase de urs de cavernă şi obiecte provenind de la o aşezare neolitică: un depozit de cereale, ceramică aparţinând culturilor de Tisa şi Cotofeni, precum şi o vatră acum reconstituită şi expusă la Muzeul Banatului din Timişoara, unde se păstrează şi resturile de urs de cavernă. Accesul la peşteră se face: - Din Timişoara pe drumul E70 Timişoara - Lugoj, apoi pe DN 68A (spre Deva, prin Făget), până la Coşava. - Din Deva DN 68A (spre Lugoj prin Margina) până la Coşava. - Din Coşava se urmează şoseaua spre Valea lui Liman până în localitatea Româneşti. - Din Româneşti există un traseu parţial accesibil auto pînă la peşteră -o oră de mers pe jos- care părăseşte satul în dreptul cimitirului.Se urmăreşte marcajul cu cruce galbenă. Se mai poate ajunge la peşteră urmând drumul pe la Mănăstirea Izvorul lui Miron , apoi încă 2,5 km de mers de la bifurcaţia :la dreapta , spre Farasesti ,la stânga spre Pietroasa urmând drumul spre Farasesti. Se ajunge în dreptul unui sector de chei de unde mai sunt 120 metri de urcat în vesantul stâng geografic pe potecă pînă la intrarea în peşteră.





Sursa: Tourismguide